Creierul uman și corpul nostru sunt proiectate pentru a gestiona reacții de anxietate în situații unice. Atunci când suntem expuși la un factor de stres, corpul nostru este inundat cu substanțe chimice precum hormonii de stres, cortizolul și adrenalina, care ne pregătesc pentru a lupta sau a fugi. Aceste substanțe chimice direcționează resursele, cum ar fi fluxul de sânge, către zonele corpului care ne pregătesc pentru acțiune.
Este normal să ne simțim alertați în acele momente, pe măsură ce ritmul cardiac, transpirația și tensiunea musculară cresc. Odată ce amenințarea a trecut, substanțele chimice se eliberează și revenim la o stare normală și echilibrată. Din această perspectivă, care are legătură cu evoluția umană și necesitatea de a scăpa de prădători, anxietatea nu este doar normală, ci și un răspuns adaptiv sănătos, conceput pentru a ne menține în siguranță.
În zilele noastre, anxietatea joacă încă un rol important, dar mai des decât nu, factorii de stres cu care ne confruntăm sunt mai mult de natură psihologică, cum ar fi problemele legate de muncă, bani sau relații. Cu toate acestea, răspunsul nostru la aceste declanșatoare este în mare parte unul fizic. Drept urmare, pentru cei aproximativ 3,6% din populația mondială care trăiesc cu o tulburare de anxietate, anxietatea cronică înseamnă că răspunsul nostru intensificat la anxietate nu se calmează niciodată. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra bunăstării noastre.
Însă cum?
Pentru o mare parte a populației, trăirea cu o boală cronică este o realitate care afectează atât bunăstarea emoțională, cât și cea fizică și financiară. Înfruntarea unei boli cronice poate fi dificilă, dar devine și mai provocatoare atunci când anxietatea se adaugă în ecuație. Anxietatea este o stare emoțională negativă orientată spre viitor, care apare ca rezultat al percepției unei amenințări și se caracterizează prin senzația de a nu putea prezice, controla sau obține rezultatele dorite în situațiile viitoare. Simptomele anxietății includ teamă excesivă, neliniște, oboseală ușoară, tensiune musculară, hiperexcitabilitate și dificultăți în adormire.
Pentru mulți oameni, sentimentul de anxietate dispare odată ce trec de situațiile care îi fac nervoși. Cu toate acestea, există persoane pentru care anxietatea persistă, chiar și atunci când nu există un pericol iminent sau o situație care necesită o reacție rapidă sau o decizie importantă.
Această anxietate persistentă poate deveni copleșitoare și poate afecta funcționarea socială sau profesională, depășind astfel pragul pentru a fi considerată o tulburare de anxietate. Aceasta se manifestă prin prezența grijilor frecvente și incontrolabile care afectează gândurile timp de cel puțin două săptămâni. Persoanele afectate pot simți o tensiune constantă și pot fi, de asemenea, iritabile sau epuizate în mare parte a timpului.
Această experiență devine complicată atunci când cineva are și o boală cronică.
Grijile, emoțiile și senzațiile fizice pe care le experimentează persoanele cu anxietate sunt adesea legate de realitatea simptomelor lor. De exemplu, în cazul unui pacient care a suferit recent un atac de cord, senzația de presiune în piept pe care oamenii o resimt adesea în timpul anxietății poate fi interpretată greșit ca o problemă cardiacă.
De asemenea, persoanele cu afecțiuni pulmonare pot experimenta respirație scurtă, care poate fi amplificată de anxietate. Pacienții cu cancer care se supun testelor imagistice pentru a evalua tumora pot simți, în mod natural, anxietate din cauza situației incontrolabile în care se află. Mai mult, gândurile anxioase, cum ar fi "și dacă mor din cauza bolii mele?", pot fi o posibilitate reală pentru acești pacienți.
Cum sunt conectate anxietatea și bolile cronice
Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente afecțiuni de sănătate mintală, afectând aproximativ 7% dintre persoanele din populația generală la un moment dat în viață. Cu toate acestea, aceste tulburări sunt chiar mai frecvente în rândul celor care suferă de o boală cronică. De exemplu, aproximativ 26% dintre pacienții cu boală coronariană și 48% dintre pacienții cu cancer se confruntă cu anxietate. Această constatare este importantă, deoarece persoanele care au o boală cronică și anxietate experimentează o calitate mai scăzută a vieții, întâmpină dificultăți în accesarea tratamentului pentru anxietate (dacă îl accesează în totalitate) și prezintă un risc mai mare de spitalizare și chiar de deces, în comparație cu cei care au doar o boală cronică.
Deși majoritatea tulburărilor de anxietate debutează în adolescență sau la vârsta adultă tânără, este, de asemenea, obișnuit să apară simptome sau reapariții ale anxietății la momentul diagnosticării unei boli cronice sau chiar după ce persoana se confruntă cu acea boală cronică de ceva timp.
Există multiple mecanisme prin care anxietatea și boala cronică sunt legate. De exemplu, anumite forme de anxietate pot fi asociate cu probleme ale ritmului cardiac. Într-un sens mai larg, există mecanisme fiziologice, cum ar fi un răspuns crescut la stres, care poate duce la creșterea nivelului de cortizol în circulație. S-a demonstrat că acest lucru poate avea efecte negative asupra sănătății. De asemenea, se efectuează cercetări detaliate privind legăturile inflamatorii și metabolice dintre anxietate și bolile cronice.
Persoanele care suferă de o boală cronică și de anxietate prezintă, de asemenea, o probabilitate mai mare de a adopta stiluri de viață mai puțin sănătoase, ceea ce poate agrava factorii de risc. Acestea pot include consumul unei diete nesănătoase, fumatul sau consumul de alcool pentru a-și regla starea de spirit și lipsa de activitate fizică. De fapt, unii pacienți cu boli cronice pot avea o "sensibilitate la anxietate", percepând senzația de excitare asociată cu exercițiile fizice, cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, ca având consecințe dăunătoare, când, în realitate, exercițiul fizic poate ameliora atât anxietatea, cât și bolile cronice.
Identificarea anxietății la pacienții cu boală cronică
Regretabil, anxietatea poate fi adesea trecută cu vederea de către furnizorii de asistență medicală ca fiind un răspuns "normal" pentru pacienții cu boli cronice. Deși este adevărat că fiecare persoană se confruntă cu o anumită anxietate, care poate chiar motiva un pacient cu boală cronică să caute și să urmeze un tratament, tulburările de anxietate pot fi ignorate sau subestimate.
Această neglijare poate duce la întârzierea diagnosticului și a tratamentului adecvat, afectând astfel calitatea vieții pacienților și contribuind la progresia bolii cronice. Este important să recunoaștem că există numeroase opțiuni de tratament sigure și eficiente disponibile pentru tulburările de anxietate, iar abordarea lor adecvată poate aduce beneficii semnificative pacienților.
EFECTELE ANXIETĂȚII ASUPRA ORGANISMULUI
Anxietatea este o parte naturală a vieții. De exemplu, este posibil să fi simțit anxietate înainte de a aborda un grup sau într-un interviu de muncă.
S-ar putea să simțiți aceste simptome fizice ale anxietății:
- amețeli
- dureri abdominale
- indigestie
- dureri în piept
- oboseală
- insomnie
- dureri de cap
Experiențele de viață stresante pot crește riscul de dezvoltare a unei tulburări de anxietate.
Aceste simptome pot apărea imediat după evenimentul stresant sau pot apărea chiar și ani mai târziu. De asemenea, persoanele care se confruntă cu o afecțiune medicală gravă sau cu o tulburare de consum de substanțe pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta o tulburare de anxietate.
Este important să recunoaștem că anxietatea poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre fizice și mentale și să căutăm sprijin și tratament adecvat în astfel de situații.
Efectele anxietății asupra sistemului nervos central
Expozitia pe termen lung la hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, poate contribui la creșterea în greutate.
Acest lucru se datorează faptului că cortizolul poate afecta metabolismul și poate determina corpul să stocheze mai multe grăsimi, în special în zona abdominală.
De asemenea, stresul cronic poate duce la modificări ale obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul excesiv de alimente bogate în calorii sau consumul de alimente nesănătoase ca modalitate de a face față emoțiilor negative.
Toate acestea pot contribui la creșterea în greutate și pot avea un impact negativ asupra sănătății generale. Este important să se gestioneze anxietatea și stresul în mod eficient pentru a menține un stil de viață sănătos și a preveni consecințele negative asupra greutății și sănătății.
Efectele anxietății asupra sistemului cardiovascular
Tulburările de anxietate pot afecta sistemul cardiovascular în mai multe moduri.
Acestea pot determina creșterea ritmului cardiac, palpitații și pot provoca senzații de durere în piept. De asemenea, persoanele cu anxietate pot prezenta un risc crescut de hipertensiune arterială și boli de inimă.
Dacă aveți deja o afecțiune cardiacă preexistentă, tulburările de anxietate pot amplifica riscul de evenimente coronariene, cum ar fi atacurile de cord. Este important să se acorde atenție și să se gestioneze anxietatea în mod corespunzător pentru a proteja sănătatea cardiovasculară și a reduce riscul de complicații.
Efectele anxietății asupra sistemelor excretoare și digestive
Anxietatea poate afecta și sistemele excretoare și digestive, având potențialul de a contribui la dezvoltarea sindromului de colon iritabil (SCI).
SCI este o afecțiune care poate provoca simptome precum dureri abdominale, balonare, diaree sau constipație. Există o legătură cunoscută între tulburările de anxietate și dezvoltarea SCI, în special după o infecție a intestinului. În plus, anxietatea poate provoca și alte probleme digestive, cum ar fi disconfortul gastric, greața și pierderea poftei de mâncare. Este important să se abordeze atât anxietatea, cât și simptomele digestive pentru a menține o bună sănătate a sistemului excretor și digestiv.
Efectele anxietății asupra sistemului imunitar
Anxietatea poate afecta sistemul imunitar în mai multe moduri. Pe termen scurt, atunci când sunteți anxioși, corpul eliberează hormoni de stres și substanțe chimice care pot crește pulsul și ritmul respirației, pregătindu-vă pentru a răspunde la o situație intensă. În acest timp, sistemul imunitar poate primi un impuls temporar.
Cu toate acestea, în cazul stresului cronic, corpul nu revine la funcționarea normală, ceea ce poate slăbi sistemul imunitar. Acest lucru vă poate face mai vulnerabili la infecții virale și la bolile frecvente, deoarece sistemul imunitar nu funcționează la capacitate maximă.
De asemenea, anxietatea poate afecta eficacitatea vaccinurilor. Stresul cronic poate reduce răspunsul imunitar la vaccinuri, ceea ce poate afecta capacitatea organismului de a dezvolta o protecție adecvată împotriva bolilor.
Este important să se gestioneze anxietatea și stresul în mod eficient pentru a menține un sistem imunitar sănătos. Adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include odihnă adecvată, exerciții fizice regulate și tehnici de relaxare, poate ajuta la reducerea impactului anxietății asupra sistemului imunitar.
Efectele anxietății asupra sistemului respirator
Anxietatea poate afecta sistemul respirator în mai multe moduri.
Unul dintre efectele comune ale anxietății este respirația rapidă și superficială, cunoscută și sub numele de hiperventilație. Acest tip de respirație poate duce la senzația de sufocare sau lipsă de aer.
În cazul persoanelor cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), anxietatea poate avea un impact negativ asupra stării lor de sănătate. Anxietatea poate agrava simptomele BPOC, cum ar fi dificultatea în respirație, tusea și senzația de constricție în piept. De asemenea, anxietatea poate crește riscul de spitalizare din cauza complicațiilor legate de BPOC.
În cazul persoanelor cu astm, anxietatea poate juca, de asemenea, un rol în agravarea simptomelor. Stresul și anxietatea pot declanșa sau intensifica reacțiile astmatice, cum ar fi bronhospasmul și dificultatea în respirație.
Este important să se abordeze anxietatea în cazul persoanelor cu afecțiuni respiratorii pentru a reduce impactul negativ asupra stării de sănătate. Tratamentul adecvat al anxietății, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și tehnici de relaxare, poate ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pentru aceste persoane.
Importanța abordării impactului fizic al anxietății
Recunoașterea legăturii dintre bunăstarea mentală și fizică este crucială pentru înțelegerea efectelor profunde ale anxietății asupra organismului. Anxietatea nu se limitează doar la aspectul emoțional, ci se manifestă și în moduri fizice care pot perturba viața de zi cu zi. Prin abordarea impactului fizic al anxietății, putem lua măsuri cuprinzătoare pentru promovarea sănătății generale.
Simptomele fizice imediate ale anxietății, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, hiperventilația și tensiunea musculară, sunt experiențe comune. Aceste simptome pot fi intensificate în timpul situațiilor stresante, determinând indivizii să caute asistență profesională și să obțină un diagnostic precis.
Cercetările arată că tulburările de anxietate pot avea implicații pe termen lung asupra sănătății fizice. Eliberarea continuă a hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, asociată cu anxietatea, poate avea efecte dăunătoare asupra diferitelor sisteme corporale, inclusiv sistemul nervos, cardiovascular, digestiv și respirator.
Este important să abordăm atât aspectele emoționale, cât și cele fizice ale anxietății pentru a promova o sănătate generală optimă. Prin gestionarea eficientă a anxietății și prin adoptarea unui stil de viață sănătos, putem reduce impactul negativ al anxietății asupra sănătății fizice și mentale.
În calitate de psiholog și psihoterapeut, mă concentrez în mod special pe sănătatea mentală, abordând diverse aspecte, de la depresie la teoria și practica terapeutică.
Cu toate acestea, înțeleg că sănătatea mentală și cea fizică sunt strâns legate, iar deficiențele într-una pot afecta cealaltă. Cercetările recente evidențiază legătura dintre sănătatea mentală și fizică, subliniind importanța abordării ambelor aspecte.
Astfel, ne vom concentra asupra efectelor fizice ale anxietății și modul în care aceasta poate influența sănătatea generală a corpului.
Dacă trăiești cu anxietate, este posibil să recunoști multe din simptomele și experiențele menționate anterior. În caz contrar, înțelegerea acestor lupte poate ajuta la empatizarea cu cei care se confruntă cu anxietatea.
Este important să abordăm atât sănătatea mentală, cât și cea fizică pentru a obține o stare generală de bine. Prin înțelegerea și gestionarea eficientă a anxietății, putem promova o sănătate optimă atât la nivel mental, cât și la nivel fizic.
Dacă te confrunți de ceva timp cu stări extrem de neplăcute de anxietate, stres sau atacuri de panică, am pregătit pentru tine un program complet pentru a le elimina într-o perioadă de timp de 3 luni.
Pentru mai multe informații accesează AICI.