Cum depășești autosabotarea și fricile ca să-ți împlinești visul

Te-ai trezit vreodată lucrând pentru un obiectiv important doar ca să eșuezi spectaculos pentru că ai făcut o „prostie”?

Sau poate te simți stresat și anxios atunci când încerci să obții ceva important. Asta atrage sentimente de frustrare, descurajare sau chiar supărare îndreptată asupra propriei persoane. Sunt emoții care te prind în capcană și te împiedică să faci ceea ce trebuie să faci.

Ei bine, toate acestea sunt semne de autosabotare, care îți erodează încrederea în tine și stima de sine și îți afectează relațiile cu ceilalți. Cu fiecare încercare eșuată de a face ceea ce îți dorești, îți „demonstrezi” că nu poți sau nu ar trebui să o faci.

Ce înseamnă autosabotarea?

Sabotajul reprezintă actul de a distruge sau submina ceva, adesea într-o manieră ascunsă. De obicei, presupune implicarea directă și deliberată din partea sabotorului, de aceea conceptul este cel mai frecvent folosit în legătură cu spionajul sau în situațiile de afaceri în care un om din interior provoacă daune.

Termenul de autosabotare este folosit atunci când acest comportament distructiv este îndreptat către tine însuți. La început, s-ar putea să nu observi că o faci. Dar atunci când obiceiurile negative îți subminează în mod constant eforturile, ele pot fi considerate o formă de autovătămare psihologică.

Autosabotarea, cunoscută și sub denumirea de dereglare comportamentală, poate fi conștientă sau inconștientă, în funcție de nivelul de conștientizare. Un exemplu de autosabotare conștientă este decizia de a mânca prăjitură, în ciuda obiectivului de a mânca sănătos. Autosabotarea inconștientă are loc atunci când un scop sau o valoare personală a fost subminat/ă, dar nu a fost recunoscut/ă inițial.

De exemplu, cineva cu teamă de eșec ar putea aștepta până în ultimul minut pentru a lucra la un proiect important, evitând inconștient perspectiva de avansare.

O altă dimensiune a autosabotării este disonanța cognitivă, adică dezechilibrul sau disconfortul intern experimentat atunci când cuvintele sau acțiunile nu se aliniază cu credințele și valorile. Când se întâmplă acest lucru, acționăm pentru a atenua disconfortul, schimbându-ne cuvintele sau comportamentele sau reîncadrându-ne obiectivele și valorile. Autosabotarea cronică epuizează impulsul și motivația și ne lasă triști, anxioși și cu stima de sine deteriorată.

5 cauze posibile ale autosabotării

Nimeni nu decide intenționat să se autosaboteze, în ciuda tentației tortului de ciocolată în timp ce ține dietă. Atunci de ce executăm uneori în mod cronic aceste comportamente distructive?

Cercetările relevă următoarele motive posibile:

1. Conflict abordare–evitare

Dr. Judy Ho, autoarea cărții Stop Self-Sabotage (2019), descrie autosabotarea ca un răspuns biologic, cândva necesar pentru supraviețuire. Ea folosește abordarea lui Kurt Lewin – conflictul de evitare pentru a explica obiectivele care au atât aspecte pozitive, cât și negative, creând forțe concurente.

Dinamica abordării este inițiată prin stabilirea unor obiective, care eliberează dopamină. Dinamica de evitare este inițiată prin evitarea unei amenințări, inclusiv amenințările fizice și psihologice sau amenințările percepute, cum ar fi schimbarea. Autosabotarea apare atunci când dorința de a reduce amenințările depășește dorința de a atinge obiectivele.

2. Modelare

Comportamentele de auto-sabotare pot emana din modele și tipare din copilărie, inclusiv de la un părinte căruia îi lipsea încrederea în a reuși. Părintele care avertizează în mod constant un copil să fie atent la locul de joacă, îl poate determina pe copil să interiorizeze lumea ca fiind nesigură, iar explorarea trebuie evitată.

3. Respingere sau neglijare

A fi respins sau neglijat de către un părinte poate cauza o stimă de sine scăzută și atrage și alte probleme negative legate de imaginea de sine. Acest lucru ne poate influența să sabotăm relațiile personale în efortul de a evita vulnerabilitatea și respingerea ulterioară.

4. Adaptarea la comportamente „dezadaptative”

Adoptăm comportamente care sunt considerate inițial adaptative pentru a supraviețui provocărilor; cu toate acestea, comportamentele pot deveni „dezadaptative” atunci când continuă mult timp după ce provocarea a trecut.

5. Traumă

Un copil care este agresat de orice persoană, în special de o persoană de încredere, poate privi lumea ca nesigură și poate considera că el nu merită lucruri bune în viață, ceea ce duce la autosabotare.

Legătura autosabotării cu teama de eșec și frica de succes

Este ceva obișnuit ca insecuritățile și convingerile autolimitante să apară atunci când ne apropiem de ceva ce ne dorim cu adevărat. Nesiguranța provine din criticul interior care ne spune că nu putem îndeplini o anumită sarcină sau nu suntem suficient de buni.

Aceste rămășițe ale trecutului ne epuizează încrederea în sine și ne fac să creăm obiceiuri disfuncționale care au menirea să ne protejeze de durerea eșecului. Sabotajul ne protejează și eul interior care se teme în secret să devină puternic pentru că puterea poate schimba lumea așa cum o cunoaștem și, prin urmare, reprezintă o amenințare.

Dacă autosabotarea este dăunătoare, de ce o repetăm? În termeni simpli, tindem să repetăm ceea ce ne oferă recompensă. Sabotajul umple o nevoie sau un vid de un fel. Pentru a opri ciclul comportamentului distructiv, trebuie să descoperim vidul și să învățăm noi comportamente.

Cum depășești autosabotarea și fricile ca să-ți împlinești visurile?

Vestea bună este că poți depăși autosabotarea și, cu practică, o poți înlocui cu încrederea în tine. Pașii de mai jos sunt o sugestie de lucru pentru a reuși să faci această transformare.

1. Recunoaște-ți comportamentele de autosabotare

Pentru a opri autosabotarea, trebuie mai întâi să reușești să recunoașteți propriile comportamente de autosabotare.

Gândește-te la obiectivele pe care le-ai avut de mult timp, dar nu le-ai îndeplinit niciodată. Există anumite domenii în care amâni să iei o decizie? Suferi de lipsă de motivație, chiar și pentru lucruri importante?

Ia în considerare ceva la care eșuezi frecvent, fără un motiv evident. Există ceva ce faci sau nu faci, care îi frustrează în mod constant pe alți oameni? Există vreo activitate sau sarcină care te sâcâie și îți provoacă nemulțumire pentru că știi că ai putea să o faci sau să o faci mai bine?

Poate fi dureros să-ți pui întrebări ca acestea, dar este important. Conectează-te la situațiile problematice, astfel încât să poți înțelege mai bine ce se întâmplă.

2. Înțelege-ți emoțiile care conduc la comportament

Comportamentul de auto-sabotare provine adesea din sentimente de anxietate, furie și lipsă de valoare.

De exemplu, este posibil să fi abandonat în mod intenționat un hobby ce poate deveni o afacere, pentru că unul dintre apropiați te-au ignorat când le-ai povestit, iar asta te-a înfuriat și supărat. Evenimentul a declanșat emoția, care a dus, la rândul său, la o acțiune de auto-înfrângere.

De fapt, prietenul tău poate să fi fost adâncit în alte gânduri și ar fi șocat să realizeze că te-a supărat. Dar răspunsul tău emoțional nu ține cont de asta.

Întotdeauna urmărește să-ți gestionezi emoțiile, astfel încât să nu te angajezi în comportamente care au consecințe negative sau care îi afectează pe alții în mod nedrept. Verifică-ți semnele de avertizare ale furiei și anxietății înainte ca acestea să scape de sub control.

3. Identifică gândirea sau credințele care provoacă emoția

Sunt șanse ca emoția care a condus la comportamentul tău negativ să fie cauzată de gânduri iraționale. Ia în considerare dovezile pentru acele gânduri. În exemplul de mai sus, prietenul tău nu a fost disprețuitor pentru că nu-i pasă, doar avea o mulțime de alte lucruri la care să se gândească.

Observă ce îți spui atunci când te implicați într-un comportament de auto-sabotare. Notează-ți toate discuțiile negative pe care le ai în capul tău despre tine, oricât ar părea de prostești sau nerealiste.

Momentul ideal pentru a face acest lucru este atunci când ești implicat în comportament. Monitorizează-ți „fluxul de conștiință” și notează-l. În exemplul nostru, s-ar putea să te surprinzi gândindu-te: „Sunt un eșec, probabil că prietenul meu a ajuns la capătul răbdării cu mine!”

Când știi care este discursul tău negativ de tine, întreabă-te ce convingeri mai profunde se află în spatele acestei gândiri de auto-sabotare. Sunt aceste convingeri raționale? Se bazează pe fapte clare?

4. Schimbați-vă comportamentele, emoțiile și gândurile

Pe măsură ce devii conștient de emoțiile, comportamentele și gândurile negative care declanșează autosabotarea, poți începe să le provoci. Și dacă poți schimba unul dintre aceste trei aspecte, celelalte două se vor schimba și ele mai ușor.

Provoacă gândirea negativă cu afirmații logice și pozitive. Schimbă presupunerile și obține o altă perspectivă, atât de necesară.

Apoi, leagă această nouă conversație pozitivă cu ceea ce poți realiza și ceea ce vrei să realizezi. Când abilitățile, convingerile și comportamentele tale sunt aliniate, poți crea stările mentale, emoționale și fizice necesare pentru a face orice îți propui.

5. Dezvoltă comportamente de auto-susținere

Când ai identificat și ai început să învingi rațiunea falsă a comportamentelor tale de autosabotare, poți începe să-ți reconstruiești stima de sine. Ia în considerare următoarele întrebări:

• Ce îți poți spune că este pozitiv sau încurajator?
• Ce opțiuni ai? Există mai multe modalități de a-ți atinge obiectivul?
• Poți să-ți construiești încrederea în tine prin stabilirea și realizarea unor obiective mai mici, pe drumul tău către atingerea celor mai mari?

Apoi, folosește răspunsurile pentru a veni cu un mesaj care te inspiră să mergi într-o direcție pozitivă. De exemplu, „Chiar dacă s-ar putea să îmi ia mai mult timp să cresc ideea mea din hobby în afacere, știu că am resursele și abilitățile de care am nevoie pentru a-mi trece. Când încep să abordez proiectul, știu că voi elibera mult de stresul și anxietatea pe care am purtat-o în jur în timp ce am amânat.”

E posibil să simți efectele autosabotării și ale fricii atunci când pornești pe drumul descoperirii pasiunii tale. Este unul dintre blocajele care te împiedică să fii liber și să-ți valorifici pasiunea.

Pe lângă toate ideile din articol, te pot susține și eu cu un program anume creat pentru ca tu să te eliberezi de constrângeri: „Transformă-ți pasiunea în sursă reală de venit”.

Hai să stăm de vorbă!