Să renunțăm la pozitivitatea toxică în favoarea validării emoționale

În multe situații, gândirea pozitivă poate fi de ajutor. De exemplu, poate ajuta la oprirea vorbirii de sine negative. Pozitivitatea toxică, totuși, implică o negare a emoțiilor. De exemplu, o persoană poate critica tristețea altcuiva și poate insista asupra gândirii pozitive.

Negarea constantă a sentimentelor negative poate provoca mai mult rău decât bine, nepermițându-ne să ne procesăm emoțiile și fiind-ne foarte greu să facem față stresului. În plus, negarea emoțiilor altora este unul dintre semnele comune ale relațiilor toxice.

Pozitivitate toxică vs. optimism

Nu este nimic rău în a încerca să rămâi pozitiv – optimismul și gândurile pozitive sunt extrem de valoroase atunci când vine vorba de echilibrarea negativității. Cu toate acestea, asta nu înseamnă să refuzi cu totul să vezi negativitatea.

Optimismul înseamnă aprecierea părților pozitive ale lucrurilor și anticiparea rezultatelor pozitive. Datele reieșite din cercetării arată că optimismul ne face mai rezistenți la stres și ne poate îmbunătăți bunăstarea mentală generală.

Numeroase studii arată că transformarea negativului în pozitiv, cunoscut sub numele de încadrare pozitivă, poate ajuta la reducerea anxietății și la creșterea dispoziției. Optimismul și încadrarea pozitivă sunt adesea folosite ca mecanisme de adaptare, așa că este important să înțelegem diferența dintre optimism și pozitivitate toxică.

Pozitivitatea toxică nu înseamnă recunoașterea lucrurilor pozitive, ci negarea celor negative. Uneori, o astfel de atitudine poate provoca mult rău, mai ales atunci când pozitivitatea este forțată asupra persoanelor care suferă de dureri, traume, depresie sau se confruntă cu alte probleme de sănătate mintală.

Exemple de pozitivitate toxică

Imaginați-vă o persoană care tocmai a pierdut pe cineva împărtășindu-și durerea cu un prieten, iar prietenul îi spune să „gândească pozitiv”. În acest fel, emoțiile persoanei îndurerate devin invalidate, făcându-l să se simtă neînțeles și izolat.

În mod similar, dacă cineva a fost diagnosticat cu o boală periculoasă sau a fost concediat de la un loc de muncă grozav, a-i spune doar „să fie pozitiv” înseamnă să-și ignore emoțiile și gravitatea problemei sale.

Pozitivitatea toxică se poate transforma, de asemenea, într-o formă de gaslighting (manipulare psihologică).

Oamenii folosesc adesea pozitivitatea toxică pentru a se izola de sentimentele și experiențele negative ale altor oameni, astfel încât să-i convingă pe alții că toate problemele lor sunt doar inventate.

Semne de pozitivitate toxică

Toată lumea este diferită, așa că pozitivitatea toxică poate lua forme diferite de la persoană la persoană. Cu toate acestea, există unele lucruri deosebit de comune asociate cu pozitivitatea toxică.

Iată câteva dintre ele:

• Să înlături sentimente și gândurile negative
• Să îți ascunzi sentimentele personale
• Să fii iritat de oameni care sunt într-o dispoziție proastă sau își împărtășesc problemele
• Să-i faci pe alții să simta rușine pentru că își arată slăbiciunile și vulnerabilitățile
• Să folosești expresii precum „s-ar putea să fie mai rău”, „nu te mai gândi la asta” etc.
• Să te simți vinovat pentru că ai trăit emoții negative

Impactul pozitivității toxice

Pozitivitatea toxică poate provoca multe daune emoționale atunci când este folosită împotriva persoanelor care trec prin momente grele. Împărtășirea emoțiilor autentice și afișarea vulnerabilităților pot fi destul de dificile de la sine. Și primirea pozitivității toxice ca răspuns poate face o persoană să se simtă invalidată și respinsă.

Când se confruntă cu o perioadă grea sau o pierdere, oamenii simt nevoia de validare emoțională. Au nevoie de sprijin din partea altora, iar pozitivitatea toxică îi face să simtă că sentimentele lor naturale sunt inacceptabile, provocând rușine și vinovăție.

Ca mecanism de evitare, pozitivitatea toxică pare să ofere o evadare din orice situație emoțională incomodă. Cu toate acestea, agățându-se de pozitivitatea toxică, oamenii își aplică și ei aceeași gândire, negând propriile emoții negative și simțindu-se rușinați de ele.

Și să nu uităm că dezvoltarea personală este imposibilă fără să întâlnești situații care te-ar putea face să te simți inconfortabil, frustrat sau trist. Fără să vă confruntați și să vă procesați emoțiile negative, nu veți putea învăța din experiențele negative.

CUM SĂ FACI FAȚĂ POZITIVITĂȚII TOXICE

Poate că una dintre principalele probleme ale pozitivității toxice este că ucide empatia.

Îndepărtând emoțiile negative, oamenii toxici devalorizează și resping sentimentele altora.

Ca rezultat, pozitivitatea toxică poate duce la relații abuzive, agresiune și rușine.

Uneori, poate fi ușor să recurgi la pozitivitate toxică atunci când nu știi ce să-i spui unei persoane care se luptă cu emoțiile negative. Deși unele fraze pozitive ar putea ajuta, este, de asemenea, important să recunoașteți și să validați sentimentele celeilalte persoane.

Iată câteva sfaturi care v-ar putea ajuta să faceți față pozitivității toxice exprimate de alți oameni și să o depășiți:

1. Recunoașteți gândirea toxică

Pozitivitatea toxică se referă la simplificare excesivă și generalizare. „Alege să fii fericit”, „gândește pozitiv” - toate astfel de mesaje sunt prea simple, iar viața reală nu. În timp ce accentuarea emoțiilor pozitive poate fi o practică bună, este important să nu respingem alte emoții.

Așadar, nu ezitați să întrerupeți o conversație cu o persoană care trimite mesaje toxice și asigurați-vă că evitați astfel de idei atunci când vorbiți cu oameni care își împărtășesc durerile și grijile.

2. Nu vă ignorați emoțiile

Primul și cel mai important pas către depășirea pozitivității toxice este recunoașterea emoțiilor neplăcute. Poate fi dificil să faceți față fricilor, nesiguranțelor și vulnerabilităților. Cu toate acestea, evitând aceste lucruri, nu veți putea aborda problemele care le cauzează și, prin urmare, să creșteți.

O modalitate excelentă de a vă face față emoțiilor este să vorbiți despre ele sau să le scrieți.

Modelarea sentimentelor voastre în cuvinte poate ajuta la reducerea intensității sentimentelor negative, inclusiv durerea, furia și tristețea.

3. Acceptați emoțiile altora

Ascultați oamenii care vă împărtășesc sentimentele și nu-i faceți să le fie rușinine pentru emoțiile lor. Puteți oferi sugestii atente sau sprijini oamenii cu cuvinte pozitive, dar nu le respingeți emoțiile negative. Concentrați-vă pe sprijin și validare în detrimentul judecății și sugestiilor.

4. Fiți realiști cu privire la sentimentele voastre

Nu e nimic rău în a încerca să rămâi pozitiv, indiferent de ce se întaâmplă. Cu toate acestea, ar trebui să fiți realiști și să acceptați faptul că este complet normal să te simți supărat, frică sau stresat în anumite situații.

Nu vă așteptați ca voi sau altcineva să rămână pozitivi atunci când treceți prin momente grele. În schimb, gândiți-vă la faptul că emoțiile negative nu vor dura pentru totdeauna și concentrați-vă pe îngrijirea de sine.

5. Îmbrățișați complexitatea emoțiilor

Oamenii pot fi triști, dar plini de speranță, îngrijorați, dar entuziasmați, etc. Emoțiile pot fi destul de complexe și nu este nimic rău în a avea emoții amestecate în legătură cu ceva. Cu cât situația este mai complexă, cu atât emoțiile pot fi mai complexe.

De la toxicitate la optimism sănătos

Pozitivitatea toxică este o strategie defensivă care nu prea ajută pe nimeni. Pretinzând că nu există loc pentru negativitate în viața noastră, este posibil să ne suprimăm doar sentimentele negative naturale, fiind incapabili să le procesăm și să ne vindecăm.

Ce este validarea emoțională?

Validarea emoțională înseamnă să permitem oamenilor să-și experimenteze sentimentele și să recunoască faptul că dacă au sentimente negative este real și adesea important.

Validarea emoțională este în esență opusul pozitivității toxice. Totuși, asta nu înseamnă că promovează și încurajează gândirea negativă la nesfârșit.

Validarea emoțională este atunci când vă permiteți să învațați, să înțelegeți și să acceptați emoțiile și experiența celeilalte persoane. Pozitivitatea toxică este o formă de invalidare emoțională, deoarece neagă realitatea experienței trăite de o persoană. Cu pozitivitatea toxică, emoțiile precum tristețea și frustrarea sunt lăsate deoparte.

Validarea emoțională este un concept care implică înțelegerea faptului că sentimentele nu sunt permanente. Dacă se întâmplă ceva groaznic în viața voastrp, veți trece inevitabil prin sentimentele care vin odată cu acea situație.

Desigur, nu puteți face asta cu succes dacă nu vă permiți să experimentați întreaga gamă a emoțiilor voastre. Validarea emoțională vă permite să aveți sentimentele voastre și să stați cu ele atâta timp cât este nevoie pentru ca puteți merge mai departe. Fiind sinceri cu voi înșivă, puteți avansa în viață.

De ce suntem atât de concentrați pe pozitivitate?

A gândi pozitiv nu este o noutate: expresia „doar vibrații bune” (“only good vibes”) a fost popularizată de Beach Boys în anii 1960. Dar ascensiunea rețelelor sociale a fost cea care a dus la mișcarea „doar vibrații bune”, care este adesea centrată în jurul ideii de manifestare.

Manifestare

Manifestarea este ideea că îți poți aduce dorințele la viață prin actul de a gândi pozitiv despre ele și de a-ți dori să existe.

Este mesajul principal al „legii atracției” și avut parte niște critici destul de puternice din cauza faptului că nu recunoaște numărul de oameni născuți în circumstanțe dificile sau care au vieți provocatoare, care sunt în afara controlului lor.

Deoarece cei mai mulți oameni nu pot găsi calea de a ieși din sărăcie sau boală, manifestarea a ajuns să fie considerată de mulți ca o idee pentru oamenii care sunt privilegiați.

Rețelele de socializare întăresc noțiunea de a se manifesta prin „vibrații bune”, înfățișând oameni de succes (care sunt de obicei albi) în locuri precum vacanțele la plajă sau în magazinele scumpe.

Cu natura unidimensională a rețelelor sociale, vedem doar rezultatele bune și nu procesul sau munca de care este nevoie atunci când oamenii vorbesc despre manifestare.

Această descriere a manifestării omite partea de mijloc a trecerii efective a credinței.

PRACTICAREA VALIDĂRII EMOȚIONALE

Pozitivitatea toxică ne invalidează pe noi înșine și pe cei la care ținem. Ne încurajează să ne concentrăm doar asupra pozitivului, ceea ce ne poate împiedica să ne confruntăm cu sentimentele pe care trebuie să le trecem. Practicarea validării emoționale este o opțiune mai sănătoasă pentru tine și pentru cei pe care îi iubești. Din fericire, nu este deloc greu de făcut.

Pasul 1: Opriți-vă și gândiți înainte să vorbiți

Când cineva vă vorbește despre o situație dificilă sau când tocmai a auzit vești proaste, instinctul vostru poate fi să răspundeți imediat. Avem o dorință înnăscută de a-i mângâia pe cei la care ținem, așa că afirmații precum „totul va fi în regulă” sau „s-ar putea să iasă ceva bun din asta” pot ieși rapid din gura noastră.

Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie ceea ce o persoană trebuie să audă, așa că este logic să faceți o scurtă pauză și să reflectați înainte de a răspunde cuiva.

Înainte de a răspunde la o veste proastă sau la situația dificilă a unui prieten, luați o pauză pentru a-l asculta.

Cel mai mare pas de făcut este să începem să ne recunoaștem propriile emoții negative și cum ne simțim într-un moment în care acestea se ridică”. Când ne putem recunoaște și accepta propriile emoții, putem începe să facem asta cu alții.

Pasul doi: Recunoașteți emoțiile

Odată ce ați auzit ce vi se spune, următorul pas pentru a evita pozitivitatea toxică este doar să recunoașteți realitatea emoțiilor în joc. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca să spui „înțeleg că ești cu adevărat trist”. Este necesar să evităm dorința de a trece peste emoțiile dificile.

Actul de a oferi înțelegere este unul empatic și le arată celor dragi că ne pasă de sentimentele lor.

Pasul trei: Fiți susținători

În loc să spuneți cuiva să privească partea bună sau să îi îndemnați să-și lașe sentimentele negative deoparte, oferiți în schimb cuvinte și gânduri de sprijin. Lasați acea persoană să împărtășească cum se simte cu adevărat. Încurajați-o să fie sinceră.

Dacă facem presupuneri despre altcineva sau dacă-i spunem cum că ar trebui să se simtă, riscăm să pătrundem în pozitivitatea toxică. În schimb, ar trebui să „punem întrebări ulterioare pentru a înțelege mai bine cum răspunde cineva la o situație, în loc să presupunem că știm cum se descurcă”.

Pasul patru: Validare

Acest pas final este unul simplu: vrem să validăm emoțiile trăite. Există afirmații de validare care pot fi folosite, la care mulți oameni răspund bine. Acestea includ: „știu că îți este foarte greu”, „îmi dau seama de ce te simți așa”, „mă simt la fel” sau chiar „sunt aici pentru tine”.

Anunțați pe cineva că respectați prin ceea ce trece și că sunteți acolo pentru a-l sprijini în orice mod de care are nevoie.

Spuneți-i că situația în care se află este o provocare. Este ceva prin care trebuie să treacă și asta va dura ceva timp.

Orice simte este temporar, iar permițându-și să simtă îl va ajuta să treacă peste situația respectivă.

Pozitivitatea toxică a devenit răspândită și este posibil să cunoașteți oameni care vă resping experiențele negative cu afirmații precum „ar trebui să încerci să vezi partea bună” sau „ești prea sensibil”.

Acesta poate fi un comportament invalidant și este important să recunoașteți că toate sentimentele voastre sunt valide, oricare ar fi ele.

Prin consiliere, fie la cabinet sau online putem discuta despre sentimentele voastre.

Vă voi oferi ocazia să vă înțelegeți mai bine emoțiile și cauzele din spatele lor, sugerâdu-vă practici eficiente de coping care pot funcționa pentru voi.