I. Ce este de fapt stresul?
Stresul este reactia noastra mentala, emotionala si fiziologica la presiunile de zi cu zi care vin atat din afara noastra cat si din interiorul nostru. Oricata placere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci cand lucrurile sunt duse la extrem.
Oricine a lucrat vreodata a simtit intr-un fel sau altul presiunea legata de locul de munca creata un deadline sau de unele sarcini mai dificile. Pe termen scurt este firesc si rezolvabil, dar din ce in ce mai multi angajati nu scapa de presiunea de la locul de munca nici macar acasa, unii raspund la mailuri sau dau telefoane si in timpul liber, altii isi iau de lucru suplimentar acasa, s.a., iar acest comportament determina cronicizarea starilor, stresul devenind coplesitor si daunator sanatatii fizice si psihice.
Oricine a lucrat vreodata a simtit intr-un fel sau altul presiunea legata de locul de munca creata un deadline sau de unele sarcini mai dificile. Pe termen scurt este firesc si rezolvabil, dar din ce in ce mai multi angajati nu scapa de presiunea de la locul de munca nici macar acasa, unii raspund la mailuri sau dau telefoane si in timpul liber, altii isi iau de lucru suplimentar acasa, s.a., iar acest comportament determina cronicizarea starilor, stresul devenind coplesitor si daunator sanatatii fizice si psihice.
Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie sa le ia persoana in postul detinut (conflictul de rol), expectante neclare ale performantei din partea angajatorului sau a angajatului, sanse mici de evolutie sau avansare, supraincarcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau mentinerea unei preocupari mentale legate de serviciu si acasa, dupa terminarea programului de lucru.
In prezent, stresul este privit din 2 mari perspective:
- eustres ("stresul pozitiv") - apare atunci cand este determinata incordarea si mobilizarea organismului pentru a trece la actiune
- disstres ("stresul negativ") - poate induce stari patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivatie, probleme familiale si de cuplu, s.a.
Din pacate, nu putem evita intotdeauna situatiile tensionate care apar la serviciu, de aceea tine de noi sa gasim variante de gestionare a stresului, deoarece sanatatea noastra fizica si mentala depind de capacitatea noastra de a face fata situatiilor presante, tensionante.
II. Modalitati de relaxare si destresare, necesare atat la serviciu cat si pentru a lasa deoparte munca atunci cand calcam pragul casei noastre
a. Ce poti face la serviciu?
1. Ia o pauza de lucru
Corpul uman nu este programat sa stea prea mult timp intr-un singur loc (astfel se explica durerile musculare si de spate care apar la persoanele ce desfasoara o activitate sedentara).Dupa fiecare ora de munca incearca sa te opresti 5 minute si sa iesi din birou, sa bei apa, sa te plimbi prin birou, sa iesi pe terasa, sa discuti un coleg, sa stai 5-10 minute in fata unei ferestre deschise, respira adanc de cateva ori, indreapta-ti atentia asupra eliberarii tensiunii si a calmarii batailor inimii, iesi pur si simplu din incaperea in care lucrezi pentru cateva clipe si priveste pe fereastra sau sper un lucru frumos, linistitor sau haios. Scopul este sa te deconectezi si sa iti relaxezi mintea, astfel incat sa poti preveni orice posibila stare de anxietate sau neplacere fiziologica.
In pauza de pranz, ridica-te de la birou si mananca in alta parte, in special evita sa lucrezi in timp ce mananci. Evita preparatele si gustarile nesanatoase!
Corpul uman nu este programat sa stea prea mult timp intr-un singur loc (astfel se explica durerile musculare si de spate care apar la persoanele ce desfasoara o activitate sedentara).Dupa fiecare ora de munca incearca sa te opresti 5 minute si sa iesi din birou, sa bei apa, sa te plimbi prin birou, sa iesi pe terasa, sa discuti un coleg, sa stai 5-10 minute in fata unei ferestre deschise, respira adanc de cateva ori, indreapta-ti atentia asupra eliberarii tensiunii si a calmarii batailor inimii, iesi pur si simplu din incaperea in care lucrezi pentru cateva clipe si priveste pe fereastra sau sper un lucru frumos, linistitor sau haios. Scopul este sa te deconectezi si sa iti relaxezi mintea, astfel incat sa poti preveni orice posibila stare de anxietate sau neplacere fiziologica.
In pauza de pranz, ridica-te de la birou si mananca in alta parte, in special evita sa lucrezi in timp ce mananci. Evita preparatele si gustarile nesanatoase!
2. Ia o pauza de atitudine - treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii sa se linisteasca, de aceea este recomandata angajarea inimii si a mintii intr-o directie pozitiva, relaxanta:
- vizualizeaza cu ochii mintii orice ar putea declansa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viata, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine placuta din vacanta, culori, imagini, sunete, senzatii tactile placute.
- bea un ceai relaxant, asculta o melodie de relaxare, aprinde un betisor parfumat, pune-ti pe birou o vaza cu flori.
- priveste in jur cateva clipe, dandu-ti voie sa te bucuri de forma si culorile florilor, de ciripitul pasarilor, de frumusetea unui copac, de razele soarelui sau de prospetimea ploii, etc.
- schimba modul de respiratie (exista o legatura directa intre starea noastra emotionala si felul in care respiram). Respiratia unei persoane calme este profunda, lenta si controlata, preferabil cu atentia centrata abdominal. Respira astfel de cel putin 5 ori.
- ofera-ti un mic automasaj in zona cefei, a capului, umerilor si bratelor.
- ofera-ti un mic automasaj in zona cefei, a capului, umerilor si bratelor.
3. Gestioneaza-ti mai bine timpul:
- opreste-te din multi-tasking care presupune de fapt “multi-gandit”
- analizeaza care sunt prioritatile, ia-le pe rand si mentine-ti atentia pe o singura activitate pana este finalizata.
4. Fa-ti prieteni la locul de munca - in felul acesta vei avea in jurul tau persoane cu care poti discuta atunci cand ai nevoie de o pauza sau cand ai nevoie sa iei o decizie mai dificila.
5. Pastreaza o atitudine pozitiva fata de locul de munca:
- reaminteste-ti aspectele care iti plac in activitatea ta, motivatiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obtii facand ceea ce faci.
- premiaza-te la finalul indeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gand bun, o gluma, sau orice altceva iti aduce placere.
6. Ofera sefului tau sau ofera-ti (daca esti propriul tau sef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificati, menit sa te ajute sa performezi mai bine. Acest plan este bine sa includa dezvoltarea unor abilitati de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adaugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spatiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei.
b. Ce poti face dupa serviciu?
1. Lasa problemele de la job acolo unde le este locul - rezista tentatiei de a mai utiliza telefonul de serviciu, de a verifica e-mailul legat de munca, de a-ti propune sa finalizezi acasa sarcinile din acea zi/saptamana.
2. Relaxeaza-te si incarca-te cu energie:
- mediteaza - orice actiune repetitiva care poate calma si relaxa poate fi o sursa de meditatie: mersul pe jos, inotul, pictura, tricotatul, cititul, etc. Sunt suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
- gaseste-ti un hobby - daca esti tipul de persoana care simte mereu nevoia sa faca ceva, te poti simti in confort prin activarea unui hobby care nu are legatura cu munca.
- fa curatenie/ordine – studii numeroase arata ca o “sedinta” de curatenie prin casa este o modalitate grozava de detensionare, chiar de meditatie. Prin curatarea si organizarea spatiilor, vei capata un sentiment de calm si ordine interioara.
- organizeaza-ti un colt de aromaterapie - sunt foarte bune arome de lemn de santal, salvie, menta, rozmarin s.a. care-ti fac placere si care pot ajuta la ameliorarea anxietatii si a oboselii.
- ofera-ti o sedinta de relaxare la un salon de masaj.
- mediteaza - orice actiune repetitiva care poate calma si relaxa poate fi o sursa de meditatie: mersul pe jos, inotul, pictura, tricotatul, cititul, etc. Sunt suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
- gaseste-ti un hobby - daca esti tipul de persoana care simte mereu nevoia sa faca ceva, te poti simti in confort prin activarea unui hobby care nu are legatura cu munca.
- fa curatenie/ordine – studii numeroase arata ca o “sedinta” de curatenie prin casa este o modalitate grozava de detensionare, chiar de meditatie. Prin curatarea si organizarea spatiilor, vei capata un sentiment de calm si ordine interioara.
- organizeaza-ti un colt de aromaterapie - sunt foarte bune arome de lemn de santal, salvie, menta, rozmarin s.a. care-ti fac placere si care pot ajuta la ameliorarea anxietatii si a oboselii.
- ofera-ti o sedinta de relaxare la un salon de masaj.
3. Consolideaza relatii – studiile arata ca un singur prieten apropiat, in care poti avea incredere, iti poate prelungi viata cu pana la 10 ani. Stabileste relatii sociale prin care poti purta discutii in afara subiectelor de serviciu!
4. Inconjoara-te de persoane pozitive cu care sa poti avea discutii despre aspectele bune, frumoase ale vietii, despre realizari, resurse, solutii.
5. Manifesta-ti afectiunea - studiile arata utilitatea contactului fizic (imbratisarea unui membru al familiei, a unui prieten, mangaierea unui animal de companie) in scaderea tensiunii arteriale si a nivelului de cortizol din organism.
6. Fa miscare - o mica plimbare, o ora la o piscina, un curs de yoga, dans, aerobic, fitness, sau alt sport care te atrage.
7. Scrie intr-un jurnal – noteaza ganduri si sentimente legate de job-ul tau si despre problemele care se ivesc in acest context, deoarece este un exercitiu bun pentru eliminarea tensiunii si emotiilor nepotrivite, in plus, vei putea astfel descoperi ce te deranjeaza cu adevarat si ce ai putea face ca sa rezolvi.
8. Ia o pauza de la tehnologie – telefon, laptop, televizor.
9. Schimba mediul – o vacanta este ideala, chiar si de weekend, insa atunci cand nu este posibila, este bine sa-ti oferi timp in aer liber, sa stai cel putin 30 de minute in lumina naturala, sa mergi pe jos catre si de la serviciu, sa schimbi din cand in cand drumul spre casa pentru a vedea imagini noi.
10. Cere indrumarea unui specialist - sustinerea unui psihoterapeut, coach, trainer NLP, te ajuta sa-ti schimbi perceptia asupra elementelor de stres, asupra resurselor si potentialului interior, asupra dezvoltarii unor noi abilitati de a le face fata mai usor si de a gasi solutii pentru rezolvare.
Evident ca nu este nevoie sa faci toate aceste lucruri. Alege macar 5 dintre ele (le poti alterna) si bucura-te de viata! Succes!